Un fotbalist de care poate nu stiai - a facut istorie

In Cehoslovacia, un anume Antonin Panenka s-a confruntat cu portarul Sepp Maier, in seria de lovituri de la unsprezece metri menita sa departajeze cele doua echipe. La asemenea lovituri de pedeapsa, tot ce-i ramane de facut portarului este sa se arunce intr-o parte, in nadejdea ca va intalni mingea. Sepp Maier a plonjat intuitiv la stanga, dar Antonin Panenka a lovit foarte bland balonul, cu bolta piciorului, imprimandu-i o traiectorie paraboloida care l-a dus in centrul plasei nefericatului Maier. Panenka tocmai inventase, sau cel putin facuse publica, lovitura care de atunci ii poarta numele. imprejurarile acestui gest necesita un comentariu: Panenka executa acolo ceea ce putea fi, daca izbutea, ultima lovitura din Campionatul uropean al anului 1976.

Prima panenka presupunea deci o anumita cutezanta; unii vor zice, o trufie dementa: caci astfel portarului i-ar fi fost ingaduit sa considere ca se dorise sa fie insultat; iar esecul tragatorului ar fi putut sa coste echipa sa titlul de campioana a Europei, intr-o epoca in care Cehoslovacia nu castigase niciodata nici cel mai mic titlu international. In masura in care autorul unei panenka pariaza pe plonjonul lateral al portarului, el se expune la doua pericole: sutul pe deasupra barei transversale (daca ne gandim bine, se poate presupune ca nimeni nu se poate antrena sa execute panenka-uri, ceea ce face gestul mai putin fiabil); portarul norocos care, fatalist sau farsor, nu se misca si opreste mingea cu o mana neglijenta (a existat chiar si unul care, dupa ce plonjase la dreapta, a avut timp sa se ridice si sa se intoarca pentru a intercepta acest sut domol!) isi ridiculizeaza profund adversarul care poate foarte bine sa-si petreaca restul carierei muscandu-si mainile pentru ca nu a ales, ca toata lumea, un vechi si sanatos sut ca din tun.

Un astfel de gest presupune un orgoliu imens: s-au gasit desigur, cu ocazia ultimului Campionat Mondial de fotbal, experti care sa noteze ca folosirea unei panenka de catre Zinedine Zidane contra unui portar care nu merita o asemenea insulta, vadea dereglarea jocului sau, cu mult inaintea expulzarii sale pentru o brutalitate marcata. Se numeste pasivitate, in sfera sexuala, activitatea care consta in a se supune pe partener ceea ce e curios. In aceasta privinta pacientii avand mai degraba tendinta, in masura in care consult aici amintirile mele cele mai agreabile, de a se agita cu ardoare: e adevarat ca si alegerea pasivitatii poate fi socotita foarte picanta; dar atunci e un act.