Fascinatia vizavi de psihopati

O parte din populatia globului are o fascinatie macabra si specifica pentru psihopati. Mai toate productiile de divertisment care se difuzeaza seara au cel putin un psihopat care e urmarit si care e lasat sa actioneze cum doreste, spre deliciul publicului.

Exista trei teorii care graviteaza in jurul acestei obsesii vizavi de psihopati. Prima teorie spune ca daca tot urmarim psihopati vom reusi sa iesim pentru putin timp din pantofii celui constient de ce se intampla in jur si sa ne concentram asupra noastra, doar a noastra. Astfel nu ne mai gandim la tot ce facem si avem de facut in fiecare zi si nici despre ce cred altii despre noi, ce fac altii, aceasta proiectare de moment ajutandu-ne sa ne eliberat de obligatiile care ne fac sa suferim. Alta teorie spune ca psihopatii sunt un tip feroce de pradatori, iar faptul ca auzim despre ei ne conecteaza cu existenta primara, in care eram si vanator si vanat. Auzind povesti despre psihopati ne ajuta sa ne confruntam direct cu eul nostru primar si sa scoatem din noi eul animal fara a experimenta pericolul real al lumii naturale. Atractia noastra pentru psihopati seamana cu cea pentru filmele horror sau pentru montagne-russe. Uneori chiar avem nevoie sa ni se faca frica, asta pentru ca frica transmite anumite impulsuri neurotransmitatorilor, inclusiv dopaminei, care determina placerea. In urma experimentarii placerii rezultate din frica, ne intoarecem acasa de la film plin de energie si cu simtul ca am infaptuit un act justitiar, de unde si nevoia de a mai lua o portie buna de frica si data viitoare.